confesiuni...telegrafice

n-am mai scris pe blog.oarecum uitasem de el, sau eram in criza de timp si/sau pana de inspiratie.m-a intrebat cineva daca am blog si mi-a solicitat chiar link spre el.mi-am adus aminte ca am blog. si mi-am dat seama, cu rusine, ca intr-un comment "eu" facuse o predictie: blogul va disparea pentru ca e un moft. n-a disparut, da' nici multe nu mai avea. ii invidiez pe cei prolifici care au mereu ceva de spus. sau poate si eu am de spus dar mi le spun in minte in loc sa ma opresc dracului 5 minute sa-mi ordonez "spusele" in scris. n-or fi ele cele mai de valoare idei, n-or construi ele o opinie de masa. n-or face si n-or starni valve (vâlve, că mereu uit sa scriu cu diacritice). poate n-ar strica un rebranding (că tot e la modă cuvântul ăsta). poate n-ar strica o mobilizare -exemplară- în ale editării blogului. văd ca nici "o ea" n-a fost mai profilică. o invit să-şi reia bunul obicei de a "cârcoti" pe diferite teme. în cele din urmă, mă invit pe mine la scris. şi asta nu e o promisiune; e o confesiune în mod telegrafic despre dorul de a scrie...